Decizia CCR nr. 2/2024Punctul I

I. Competența Curții Constituționale în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție 1. Conform art. 146 lit. f) , Curtea Constituțională a României „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului“. În realizarea acestei competențe constituționale, instanței de contencios constituțional i-au fost încredințate de către legiuitor, prin legi organice, mai multe atribuții concrete de verificare, control și validare a procedurilor electorale, pe durata întregului proces electoral pentru alegerea Președintelui României, inclusiv cele prevăzute de art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit căror Curtea Constituțională soluționează contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și contestațiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii. Așadar, în temeiul competenței prevăzute la art. 146 lit. f) din Constituție, Curtea Constituțională este chemată să vegheze, prin îndeplinirea unor atribuții efective, expres și limitativ prevăzute de legiuitor, la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, iar actul prin care Curtea finalizează această activitate este hotărârea pronunțată conform art. 11 pct. B lit. a) din Legea nr. 47/1992, care este general obligatorie și are putere numai pentru viitor. ... 2. Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, adoptată cu majoritate de voturi, se întemeiază exclusiv pe atribuția Curții Constituționale de a soluționa contestațiile privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale ale unui candidat la alegerile pentru Președintele României, atribuție reglementată la art. 38 din Legea nr. 47/1992 și la art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004. ... 3. În toată jurisprudența anterioară a Curții, întemeiată pe prevederile art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, instanța de contencios constituțional a stabilit că, în cazul contestării înregistrării sau neînregistrării candidaturilor la alegerile prezidențiale, după caz, competența Curții vizează îndeplinirea de către candidați a condițiilor de fond și de formă pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României, prin raportare la decizia Biroului Electoral Central contestată. ... 4. Așa cum a reținut însăși Curtea în propria jurisprudență, atribuția de a soluționa contestațiile privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale ale unui candidat la alegerile pentru Președintele României reflectă un contencios electoral special și specializat, care se desfășoară numai în fața Curții Constituționale, potrivit unei proceduri derogatorii sub unele aspecte față de aceea de drept comun. Această atribuție a Curții nu se exercită din oficiu, ci numai la sesizarea formulată de candidați, partide politice, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice, alianțe electorale și alegători, termenul pentru formularea contestațiilor fiind unul de decădere, iar procedura jurisdicțională în fața Curții având un caracter de urgență. ... 5. Contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale este un contencios obiectiv și abstract și nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret. Atribuția Curții prevăzută la art. 31 din Legea nr. 370/2004 se realizează exclusiv printr-o verificare a constituționalității unei proceduri legale și a legalității condițiilor de fond și formă prevăzute expres în Constituție și în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru candidații și propunerile de candidatură la alegerile prezidențiale. Jurisdicția constituțională în materie electorală nu realizează un contencios subiectiv, pentru că nu vizează protecția unor drepturi subiective ale unor particulari determinați, motiv pentru care procedura în fața Curții pentru soluționarea contestațiilor privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor se desfășoară în temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, fără înștiințarea părților, cu participarea obligatorie a reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. Atribuția Curții este de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiții legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor susținătorilor, documentele care trebuie să însoțească propunerea de candidatură, eventuale cazuri de interdicție limitativ prevăzute de Constituție și lege, la depunerea candidaturii). Prin esența lor, aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează. Sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României. ... 6. Cu privire la competența sa de a soluționa contestațiile privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor la alegerile prezidențiale, Curtea a reținut în întreaga sa jurisprudență că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru ca o persoană să fie aleasă în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în Constituție, respectiv în art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3) , art. 36 și art. 40 alin. (3) , precum și în Legea nr. 370/2004 (art. 28), republicată, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, sub aspectul condițiilor de formă, inclusiv procedurale, Curtea a reținut că Legea nr. 370/2004, la art. 27, stabilește expres aceste condiții pe care trebuie să le îndeplinească propunerile de candidatură pentru alegerea Președintelui României. ... 7. Astfel, pot candida la alegerile pentru Președintele României persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 37 din Constituție, coroborat cu art. 16 alin. (3) , art. 36 și art. 40 alin. (3) din Constituție, iar propunerile de candidați (candidaturile) la alegerile pentru Președintele României trebuie să îndeplinească condițiile legale expres prevăzute la art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... 8. În opinia noastră, în total dezacord cu toată jurisprudența Curții în materia contenciosului electoral privind alegerile prezidențiale, hotărârea majorității pronunțată în soluționarea contestațiilor ce fac obiectul dosarelor nr. 3.043F/2024 și nr. 3.045F/2024 nu se întemeiază pe niciuna dintre aceste condiții obiective de fond și de formă, reglementate expres prin Constituție și prin lege organică. Nicio dispoziție constituțională sau legală nu permite Curții Constituționale ca, pe calea interpretării propriei competențe (la rândul ei, expresă și limitativ prevăzută de Constituție și lege), să-și extindă și să completeze sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiții care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce țin de comportamentul, opiniile și declarațiile unei persoane) și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992. ... 9. Noile condiții de fond considerate în opinia majoritară ca fiind necesar a fi îndeplinite de persoanele care candidează la alegerile pentru Președintele României în sau începând cu anul 2024 sunt cele „care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României“, respectiv obligația de a respecta Constituția și obligația de a apăra democrația, acestea reflectând „atașamentul candidatului la valorile constituționale“. Hotărârea majorității impune neechivoc și cu caracter definitiv și general obligatoriu ca cele două obligații să devină condiții de fond pentru depunerea candidaturilor, deși nu sunt stabilite expres prin Constituție sau prin Legea nr. 370/2004 și, pe cale de consecință, să fie verificate prealabil înregistrării candidaturii la alegerile prezidențiale. Așadar, prin interpretarea propriei competențe, prin opinia majorității, se adaugă în Legea nr. 370/2004 noi condiții de fond pentru depunerea candidaturilor și completează procedura legală cu atribuții noi privind verificarea îndeplinirii acestor condiții anterior înregistrării candidaturii, de către Biroul Electoral Central. Or, Legea nr. 370/2004 a limitat competența acestuia de a verifica îndeplinirea condițiilor de fond și de formă doar la cele prevăzute de respectiva lege pentru candidaturi [art. 29 alin. (1) ]. ... 10. În realitate, prin interpretarea propriei atribuții constituționale de la art. 146 lit. f) , prin hotărârea majorității, se legiferează în afara competenței Curții Constituționale două noi condiții de eligibilitate, considerându-le condiții de fond implicite, pe care tot Curtea le verifică, chiar în procedura soluționării contestației ce face obiectul Dosarului nr. 3.043F/2024, așadar praeter legem. ... 11. În considerarea celor de mai sus, considerăm inadmisibile criticile formulate în contestația ce face obiectul Dosarului nr. 3.043F/2024. ... ...