Decizia CCR nr. 422/2024Punctul 16

16. O asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Modificarea conținutului unei norme juridice, în sensul adaptării ei la realitățile sociale, este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica normele procesual penale criticate, în sensul stabilirii criteriilor care trebuie avute în vedere atunci când judecătorul de cameră preliminară solicită parchetului să remedieze neregularitățile constatate în privința rechizitoriului, procedura pe care procurorul trebuie să o urmeze în această situație, actul procesual prin care procurorul procedează la remedierea neregularităților rechizitoriului, precum și condițiile de formă și de fond pe care trebuie să le îndeplinească acest act (în același sens, Decizia nr. 657 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 18 aprilie 2024, paragraful 14). ...