Decizia CCR nr. 400/2024Punctul 26

26. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2023 privind înființarea, dezvoltarea și administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finanțelor, adoptată de Parlament, în ansamblul său. Din motivarea obiecției de neconstituționalitate rezultă că autorii critică atât legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2023, cât și ordonanța de urgență supusă aprobării, astfel încât Curtea reține acest obiect al sesizării de neconstituționalitate (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 237 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 16 iunie 2020, precum și Decizia nr. 198 din 24 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 21 aprilie 2021). Totodată, sunt criticate atât ordonanța de urgență, în ansamblul său, cât și, în mod special, dispozițiile art. 1-5 din ordonanță. Prevederile criticate în mod punctual au următorul cuprins: – Art. 1: (1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează definirea, rolul și modul de dezvoltare al centrului de servicii date financiare, fiscale și vamale al administrației publice la nivelul Ministerului Finanțelor, denumit în continuare hub financiar, prin înființarea, dezvoltarea și administrarea infrastructurii, la nivel național, inclusiv prin implementarea de tehnologii cloud definite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2023, și prin dezvoltarea unor sisteme și aplicații informatice găzduite pe această infrastructură. (2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin hub financiar se înțelege centrul de servicii și date financiare, fiscale și vamale al administrației publice înființat și dezvoltat la nivelul Ministerului Finanțelor, bazat pe o structură, hardware și software omogenă, de interes esențial pentru securitatea financiară a statului, dezvoltată în condiții de securitate cibernetică, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G, constând într-un ansamblu de resurse informatice, alcătuit cel puțin din următoarele componente: Infrastructura de bază, Infrastructura ca serviciu (IaaS), Platforma ca serviciu (PaaS), Software-ul ca serviciu (SaaS), astfel cum sunt definite la art. 2 lit. k) , 1), q) și u) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2023, precum și sistemele informatice găzduite pe această infrastructură. (3) Hubul financiar este de uz și interes public general pentru interesele financiare ale statului român și ale Uniunii Europene, administrat de Ministerul Finanțelor prin Centrul Național pentru Informații Financiare. (4) Hubul financiar se interconectează la nivel de servicii cu Platforma de cloud guvernamental și respectă prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2023 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare implementării componentei C7 - Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri. Sistemele și aplicațiile informatice utilizate în cadrul hubului financiar se dezvoltă astfel încât să fie apte pentru migrarea în cloudul guvernamental sau interconectarea cu acesta în condițiile prevăzute de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2022, aprobate cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2023 și Hotărârea Guvernului nr. 112/2023 privind aprobarea Ghidului de guvernanță a platformei de cloud guvernamental. (5) Autoritatea responsabilă de realizarea hubului financiar este Ministerul Finanțelor, prin Centrul Național pentru Informații Financiare. (6) Ministerul Finanțelor implementează elementele hubului financiar cu componentă de securitate națională, prin Regia Autonomă «Rasirom», care are rolul de contractor-integrator, cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările și completările ulterioare. (7) Fiecare serviciu de cloud este asigurat de cel puțin două noduri de date organizate sub forma centrelor de date, pentru a asigura furnizarea serviciilor de cloud în mod rezilient, la nivelul de disponibilitate stabilit prin politica și strategiile guvernamentale în domeniul finanțelor publice. (8) Centrele de date, parte a infrastructurii de bază prevăzute la alin. (2) , pot găzdui servicii de tip cloud privat, public sau hibrid, în acord cu nevoile de dezvoltare în infrastructuri informatice de tip cloud. (9) Hubul financiar poate asigura și găzduirea altor componente de sisteme informatice administrate de alte entități publice. ... – Art. 2: „Ministerului Finanțelor stabilește politica și strategia privind implementarea, operarea, mentenanța și dezvoltarea hubului financiar în corelare cu strategiile guvernamentale în domeniul finanțelor publice.“ ... – Art. 3: „Securitatea cibernetică a hubului financiar este asigurată de Centrul Național Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații, potrivit competențelor prevăzute de Legea nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.“ ... – Art. 4: (1) Regia Autonomă «Rasirom» are atribuții privind realizarea și implementarea elementelor cu componentă de securitate națională ale hubului financiar, astfel: a) proiectează elementele hubului financiar, cu accent pe zona de securitate, disponibilitate și reziliență a acestuia; ... b) validează soluțiile tehnice de securitate care vor face parte din hubul financiar; ... c) realizează și implementează la cheie elementele, cu asigurarea componentelor de IaaS, PaaS și SaaS ale hubului financiar; ... d) furnizează mecanismele de interconectare securizată hubului financiar cu restul elementelor de infrastructură, inclusiv mecanismele de securizare a comunicațiilor. ... (2) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , Regia Autonomă «Rasirom» aplică principiul eficienței economice, cu asigurarea transparenței, nediscriminării și tratamentului egal, precum și legislația în domeniul protecției informațiilor clasificate.“ ... – Art. 5: „Ministerul Finanțelor, prin Centrul Național pentru Informații Financiare, dispune, cel puțin o dată pe an, efectuarea unor activități de audit de conformitate pe linia protecției, calității, securității, disponibilității și trasabilității pentru hubul financiar sau, după caz, pentru anumite elemente ale acestuia.“ ... ...