Decizia ÎCCJ nr. 20/2015 (HP)Paragraful 66

Dacă tipicitatea infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) din Codul penal se realizează doar în ipoteza "folosirii frauduloase a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat", se ajunge la situaţia ca, deşi intenţia legiuitorului a fost atragerea unei răspunderi penale agravate în cazul folosirii identităţii reale a unei persoane, în concret, protejarea persoanei şi a atributelor sale să fie imposibil de realizat în multiple situaţii întâlnite în realitate, cum este situaţia prezentării fără un act sau prin folosirea copiilor actelor prevăzute de art. 327 alin. (1) din Codul penal sub identitatea altei persoane în faţa unui funcţionar public cum este acesta definit la art. 175 din Codul penal.