Decizia ÎCCJ nr. 10/2015 (HP)Paragraful 41

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, printre alţii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, criticând pentru netemeinicie soluţia de achitare dispusă în baza art. 16 lit. b) din Codul de procedură penală, susţinând că, la momentul comiterii faptelor de către inculpaţi, erau îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, iar odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, la data de 1 februarie 2014, infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 are corespondent în art. 367 alin. (1) din Codul penal, fiind extinsă sfera noţiunii de grup infracţional organizat prin eliminarea condiţiei privind comiterea unor infracţiuni grave şi a celei referitoare la obţinerea unui beneficiu financiar sau alt beneficiu material. A concluzionat că, independent de dezincriminarea infracţiunii scop, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 se regăseşte în art. 367 din Codul penal, păstrându-şi propria identitate, având existenţă de sine stătătoare.