Decizia ÎCCJ nr. 3/2015 (HP)Paragraful 60

Instanţa nu a fost de acord cu opinia reprezentantului Ministerului Public că nu se impune sesizarea instanţei supreme, întrucât dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal nu sunt aplicabile cauzei şi, prin urmare, nu pot oferi soluţii la problema de drept invocată. S-a apreciat că din analiza dispoziţiilor art. 15 rezultă că legiuitorul a avut în vedere situaţia condamnării la executarea unei pedepse cu suspendarea condiţionată a executării în baza legii vechi, prevăzând că regimul de revocare a acestei măsuri este cel prevăzut de Codul penal din 1969. Or, analiza principiului legii penale mai favorabile presupune ca situaţia juridică a persoanei condamnate să fie transpusă ipotetic sub imperiul legii noi, nefiind temeiuri pentru o atare analiză din perspectiva unei infracţiuni comise sub legea veche (cea pentru care s-a aplicat pedeapsa de 9 luni închisoare) şi a alteia săvârşite sub legea nouă (tâlhăria).