Decizia CCR nr. 301/2024Punctul 17

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 7, ale art. 8, ale art. 25 alin. (1) , ale art. 26 și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012, ale art. 13 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, precum și ale art. 29 alin. (1) , cu referire la sintagma „care are legătură cu soluționarea cauzei“, și alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, care au următorul conținut: – Art. 7 din Legea nr. 656/2002: (1) Oficiul poate cere persoanelor menționate la art. 10, precum și instituțiilor competente datele și informațiile necesare îndeplinirii atribuțiilor stabilite de lege. Informațiile în legătură cu sesizările primite potrivit art. 5 și 6 sunt prelucrate și utilizate în cadrul Oficiului în regim de confidențialitate. (2) Persoanele prevăzute la art. 10 și instituțiile competente prevăzute la alin. (1) vor transmite Oficiului datele și informațiile solicitate, în termen de 15 zile de la data primirii cererii, iar pentru cererile care prezintă un caracter de urgență, formulate în temeiul art. 5 alin. (3) , în termen de 48 de ore de la data primirii cererii. (3) Secretul profesional și bancar la care sunt ținute persoanele prevăzute la art. 10 nu sunt opozabile Oficiului. (4) Oficiul poate face schimb de informații, în baza reciprocității, cu instituții străine care au funcții asemănătoare și care au obligația păstrării secretului în condiții similare, dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor sau a finanțării actelor de terorism.; ... – Art. 8 din Legea nr. 656/2002: (1) Oficiul va proceda la analizarea și prelucrarea informațiilor, iar atunci când se constată existența unor indicii de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, va informa de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în situația în care se constată finanțarea terorismului, va informa de îndată Serviciul Român de Informații cu privire la operațiunile suspecte de finanțare a terorismului. (2) Identitatea persoanei fizice care a informat persoana fizică desemnată în conformitate cu art. 20 alin. (1) și a persoanei fizice care, în conformitate cu art. 20 alin. (1) , a informat Oficiul nu poate fi dezvăluită în cuprinsul informării. (3) Dacă în urma analizării și prelucrării informațiilor primite de Oficiu nu se constată existența unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanțare a actelor de terorism, Oficiul păstrează informațiile în evidență. (4) Dacă informațiile prevăzute la alin. (3) nu sunt completate timp de 10 ani, ele se clasează în cadrul Oficiului. (5) După primirea informațiilor, în conformitate cu alin. (1) , procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală și Serviciul Român de Informații pot solicita Oficiului completarea acestora. (6) Oficiul are obligația de a pune la dispoziție procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală și Serviciului Român de Informații, la solicitarea acestora, datele și informațiile pe care le-a obținut potrivit dispozițiilor prezentei legi. (7) Organele de urmărire penală vor comunica periodic Oficiului stadiul de rezolvare a informărilor transmise, precum și cuantumul sumelor aflate în conturile persoanelor fizice sau juridice pentru care s-a dispus blocarea, ca urmare a suspendărilor efectuate ori a măsurilor asigurătorii dispuse. (8) Oficiul va furniza persoanelor fizice și juridice prevăzute la art. 10, precum și autorităților cu atribuții de control financiar și celor de supraveghere prudențială, printr-o procedură considerată adecvată, informații generale privind tranzacțiile suspecte și tipologiile de spălare a banilor și de finanțare a actelor de terorism. (9) Oficiul furnizează persoanelor prevăzute la art. 10 lit. a) și b) , ori de câte ori este posibil, în regim de confidențialitate, printr-o modalitate de comunicare securizată, informații cu privire la clienți, persoane fizice și/sau juridice expuse la risc de spălare a banilor și de finanțare a actelor de terorism. (10) După primirea rapoartelor privind tranzacțiile suspecte, în cazul în care se constată existența unor indicii temeinice de săvârșire a altor infracțiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, Oficiul va informa de îndată organul competent.; ... – Art. 25 alin. (1) din Legea nr. 656/2002: „(1) Personalul Oficiului, inclusiv personalul detașat, are obligația de a nu transmite informațiile primite în timpul activității decât în condițiile legii. Obligația se menține și după încetarea funcției, pe termen nelimitat.“; ... – Art. 26 din Legea nr. 656/2002: (1) Oficiul funcționează ca organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Guvernului și coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria Prim-Ministrului, cu sediul în municipiul București. (2) Oficiul are ca obiect de activitate prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, scop în care primește, analizează, prelucrează informații și informează, în condițiile art. 8 alin. (1) , Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (3) Oficiul efectuează analiza tranzacțiilor suspecte: a) la sesizarea oricăreia dintre persoanele prevăzute la art. 10; b) din oficiu, când ia cunoștință pe orice cale despre o tranzacție suspectă. (4) Oficiul poate dispune, la solicitarea organelor judiciare române sau la solicitarea instituțiilor străine care au atribuții asemănătoare și care au obligația păstrării secretului în condiții similare, suspendarea efectuării unei tranzacții care are ca scop spălarea banilor sau finanțarea actelor de terorism, art. 5 alin. (3) -(6) aplicându-se în mod corespunzător, luând în considerare justificările prezentate de instituția solicitantă, precum și faptul că tranzacția ar fi putut fi suspendată dacă ar fi făcut obiectul unui raport privind o tranzacție suspectă transmis de una dintre persoanele fizice și juridice prevăzute la art. 10. (5) În vederea exercitării atribuțiilor sale, Oficiul are constituit un aparat propriu, la nivel central, a cărui organigramă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (6) Oficiul este condus de un președinte, numit de Guvern din rândul membrilor plenului Oficiului, care are calitatea de ordonator principal de credite, ajutat de 3 consilieri. (7) Plenul Oficiului este structura deliberativă și de decizie, fiind format din câte un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Băncii Naționale a României, Curții de Conturi și Autorității de Supraveghere Financiară, numit în funcție pe o perioadă de 5 ani, prin hotărâre a Guvernului. (8) Activitatea deliberativă și de decizie prevăzută la alin. (7) se referă la elemente de strategie în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și îndrumări de specialitate. Asupra chestiunilor de natură economico-administrativă, plenul Oficiului se pronunță doar la solicitarea președintelui. (9) În exercitarea atribuțiilor sale plenul Oficiului adoptă decizii cu votul majorității membrilor acestuia. (10) Membrii plenului Oficiului trebuie să îndeplinească, la data numirii, următoarele condiții: a) să fie licențiați și să aibă cel puțin 10 ani vechime într-o funcție economică sau juridică; b) să aibă domiciliul în România; c) să aibă numai cetățenia română; d) să aibă exercițiul drepturilor civile și politice; e) să se bucure de o înaltă competență profesională și morală neștirbită. (11) Se interzice membrilor plenului Oficiului să facă parte din partide politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic. (12) Funcția de membru al plenului Oficiului este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. (13) Membrii plenului Oficiului au obligația să comunice de îndată, în scris, președintelui Oficiului apariția oricărei situații de incompatibilitate. (14) În perioada ocupării funcției membrii plenului Oficiului vor fi detașați, respectiv raportul de muncă al acestora va fi suspendat, urmând ca la încetarea mandatului să revină la funcția deținută anterior. (15) În caz de vacanță a unui post în cadrul plenului Oficiului, conducătorul autorității competente va propune Guvernului o nouă persoană, în termen de 30 de zile de la data vacantării postului. (16) Mandatul de membru al plenului Oficiului încetează în următoarele situații: a) la expirarea termenului pentru care a fost numit; b) prin demisie; c) prin deces; d) prin imposibilitatea de exercitare a mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni; e) la survenirea unei incompatibilități; f) prin revocare de către autoritatea care l-a numit. (17) Personalul angajat al Oficiului nu poate ocupa niciun post sau nu poate îndeplini vreo funcție în cadrul niciuneia dintre persoanele juridice prevăzute la art. 10 în același timp cu activitatea de salariat al Oficiului. (18) Pentru funcționarea Oficiului Guvernul va transmite în administrarea acestuia imobilele necesare-terenuri și clădiri - din domeniul public și privat, în termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii. (19) Oficiul poate participa la activitățile organismelor internaționale de specialitate și poate fi membru al acestora.; ... – Art. 31 alin. (1) din Legea nr. 656/2002: „(1) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 25 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă. […]“; ... – Art. 13 din Legea nr. 544/2001: „Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public.“; ... – Art. 29 alin. (1) și (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992: (1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. […] (5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1) , (2) sau (3) , instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. […] ... ...