Decizia ÎCCJ nr. 12/2014 (HP)Paragraful 104

Analizând conţinutul celor două infracţiuni, se poate concluziona că asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzută de art. 323 din Codul penal anterior constituia norma generală, iar art. 7 din Legea nr. 39/2003, normă specială. Aşadar, pentru a distinge între art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 323 din Codul penal anterior se impunea a se verifica dacă grupul a avut un scop material şi dacă infracţiunea scop era o infracţiunea gravă în accepţiunea art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003. Dacă aceste condiţii nu erau îndeplinite cumulativ, pluralitatea constituită trebuia reţinută sub forma infracţiunii prevăzute de art. 323 din Codul penal anterior. Aceeaşi soluţie se impunea şi în cazul în care nu era îndeplinită condiţia privind numărul de persoane din art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, situaţie extrem de rar întâlnită în jurisprudenţă, dar recunoscută de doctrină.