Decizia ÎCCJ nr. 5/2014 (HP)Paragraful 22

La termenul din 7 martie 2014, instanţa a pus în discuţia părţilor cererea procurorului privind sesizarea completului competent din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a stabili pe calea unei hotărâri prealabile modul de aplicare a legii penale mai favorabile în cazul inculpaţilor în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea infracţiunii în formă continuată, iar potrivit noului Cod penal (care prevede limite mai reduse de pedeapsă), condiţiile de existenţă a infracţiunii continuate nu mai sunt îndeplinite (respectiv dacă infracţiunea continuată poate funcţiona ca instituţie juridică autonomă faţă de limitele de pedeapsă). Procurorul de şedinţă a solicitat sesizarea completului competent din cadrul Înaltei Curţi, susţinând că, în situaţia în care se consideră că infracţiunea continuată nu este o instituţie autonomă, potrivii legii noi ar trebui să fie reţinute dispoziţiile privind concursul de infracţiuni; prin urmare, numai potrivit dispoziţiilor legii noi ar exista concurs de infracţiune, ceea ce ar conduce la concluzia că partea vătămată să nu fie aceeaşi, aceasta fiind o condiţie de existenţă a concursului de infracţiuni. Tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni, care are existenţă doar în legea nouă, nu poate fi decât cel aplicat tot pe legea nouă, fiind vorba de condiţii de existenţă şi tratament sancţionator ale concursului de infracţiuni.