Decizia CCR nr. 252/2024Punctul 68

68. Autorul excepției de neconstituționalitate precizează că ordonanța de urgență criticată reformează în mod radical legislația electorală cu doar 3 luni înainte de data stabilită a alegerilor locale și pentru Parlamentul European, încălcând standardele europene în materie electorală stabilite în Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția). Deși nu le-a atribuit în mod expres un caracter obligatoriu, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că aceste recomandări din Codul bunelor practici în materie electorală nu pot fi ignorate (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, sau Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, paragraful 66), întrucât aceste recomandări „constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparținând acestui tip de regim - își pot manifesta opțiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, și a dreptului de a fi ales și de a alege, în special“. Mai mult, instabilitatea legislativă în materie electorală, determinată de modificarea acestei legislații, cu precădere în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci și o cauză a deficiențelor acestei legislații, constatate cu prilejul aplicării sale. În cazul în care au fost aduse modificări substanțiale legii electorale cu mai puțin de un an înainte de data alegerilor, observând că modificările operate de lege au generat „dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou-instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune“, „dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exercițiului acestui drept“, Curtea a constatat neconstituționalitatea prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și obligația respectării Constituției nu doar în considerarea modificării legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de alegeri, ci pentru că dispozițiile respectivelor acte normative criticate vizau fie restrângerea exercițiului dreptului de vot, fie restrângerea exercițiului dreptului de a fi ales (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată), fie competența de reglementare a Parlamentului prin lege organică (Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragraful 115). Așadar, Curtea a subliniat necesitatea stabilității legilor în materia electorală, ca expresie a principiului securității juridice (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată). ...