Decizia ÎCCJ nr. 15/2013 (RIL)Paragraful 132

Punctul de vedere transmis de către procurorul general are în vedere că este incident art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 şi nu art. 25 din Legea nr. 365/2002. Argumentul pentru care să considerat că nu poate primi aplicabilitate art. 25 din Legea nr. 365/2002 a fost acela că prin acesta se incriminează deţinerea de dispozitive în scopul clonării unui instrument de plată electronică. Or, este evident că intenţia agentului poate fi nu doar aceea de a clona instrumentul de plată electronică, ci şi de a utiliza datele obţinute de pe banda magnetică în vederea efectuării unor plăţi on-line. Încadrarea juridică nu poate fi reţinută însă de plano şi în abstracto ca fiind cea prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003. Practic, analiza trebuie făcută în concreto, în funcţie de starea de fapt a fiecărei speţe în parte. Este aşadar posibil ca întreaga activitate a agentului să contureze intenţia acestuia de a utiliza datele obţinute prin utilizarea skimmerului în vederea clonării instrumentului de plată electronică, astfel încât reţinerea art. 25 din Legea nr. 365/2002 nu este exclusă, ci doar necesită a fi analizată în funcţie de circumstanţele speţei supuse discuţiei.