Decizia ÎCCJ nr. 17/2012 (RIL)Paragraful 79

Astfel, judecătorul care soluţionează fondul cauzei nu devine incompatibil să soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare (a se vedea Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. II din 15 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2008), schimbarea încadrării juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instanţei, prin încheiere pronunţată de judecător înainte de soluţionarea cauzei, nu poate presupune, prin ea însăşi, exprimarea părerii sale cu privire la soluţia ce ar putea fi dată în cauză (a se vedea Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. I din 16 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 31 martie 2006), dar judecătorul care, prin încheiere, admite plângerea, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi reţine cauza spre judecare, apreciind că probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, devine incompatibil să soluţioneze fondul acesteia, deoarece (...) în asemenea situaţii, se pronunţă indirect asupra soluţiei ce trebuie adoptată în acea cauză, ceea ce creează (...) un motiv de incompatibilitate, prevăzut în art. 47 alin. 2 din Codul de procedură penală (a se vedea Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. XV din 22 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006).