Decizia CCR nr. 175/2024Punctul 13

13. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, împrejurare din care decurge încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1, ale art. 16 alin. (1) și (2) , ale art. 126 alin. (3) și ale art. 147. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 s-a stabilit că personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. Potrivit paragrafului 33 din Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate. Dar, în baza Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, funcționarii publici din cadrul Ministerului Finanțelor Publice au un salariu de bază majorat cu 15% începând cu luna iulie 2017, în timp ce alții nu beneficiază de această majorare, deși prestează aceeași activitate. Soluția instanței supreme permite ca persoane aflate în aceeași situație, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să se fi recunoscut majorări salariale, au indemnizații de încadrare mai mici decât cele cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază. ...