DECIZIE 2102/2009Paragraful 38

Cele menţionate de pârât şi intervenientă, în sensul că taxa radio se regăseşte în legislaţia şi practica europeană în domeniu, fiind cunoscut că în toate ţările Uniunii Europene, dar şi pe plan mondial această taxă reprezintă principala sursă de finanţare a activităţii posturilor publice din domeniul audiovizualului, nu pot fi folosite ca argumente în susţinerea legalităţii prevederilor contestate din cele două hotărâri ale Guvernului, întrucât, aşa cum s-a reţinut anterior, dreptul la informare al cetăţenilor, prin mijloacele de informare, radioul şi televiziunea publică, nu poate fi transformat într-o obligaţie, cu atât mai mult cu cât dispoziţiile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, impun plata acestor taxe beneficiarilor de aceste servicii.