Decizia CCR nr. 709/2023Punctul 27

27. Pentru toate aceste considerente, Curtea reține că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise și previzibile, fiind în acord cu exigențele impuse de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la calitatea legii, și de prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție și de dispozițiile art. 7 din Convenție. Astfel, prevederile legale criticate permit destinatarilor legii să determine conținutul constitutiv al infracțiunii de fals în declarații, reglementate la art. 28 din Legea nr. 176/2010, la nevoie prin apelarea la servicii de consultanță de specialitate, să își adapteze conduita la exigențele legii penale și să prevadă consecințele nerespectării acesteia. În acest sens este atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la standardele de calitate a legii penale. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 7 paragraful 1 din Convenție, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora. Potrivit aceleiași jurisprudențe, semnificația noțiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. S-a reținut, totodată, că principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă; s-a menționat că este, în special, cazul profesioniștilor, care sunt obligați să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se așteaptă din partea lor să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă (a se vedea hotărârile din 15 noiembrie 1996, 24 mai 2007 și 20 ianuarie 2009, pronunțate în cauzele Cantoni împotriva Franței, paragrafele 29 și 35, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33-35, și Sud Fondi SRL și alții împotriva Italiei, paragrafele 107- 109, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016, paragraful 30). ...