Decizia CCR nr. 677/2023Punctul 6

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Justiției, care depune note scrise și arată că excepția vizează prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016 care consacră noțiunea de nivel maxim în plata salariului și principiul egalizării salariilor. Plecând de la acest principiu generos al egalizării salariilor, consacrat atât de legiuitor, cât și de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, se poate ajunge la interpretări care, pe de o parte, ignoră jurisprudența mai veche a Curții Constituționale sau, pe de altă parte, pun instanța de judecată în situația de a modifica sau de a completa dispoziții legale pe motiv că sunt discriminatorii. Se referă punctual la egalizarea realizată între magistrații, fie judecători, fie procurori, luând drept reper magistrații care au obținut hotărâri judecătorești prin care li sau acordat drepturi specifice procurorilor care funcționează în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), fără ca prima categorie de magistrați să funcționeze în cadrul DIICOT și DNA sau să aibă gradul profesional corespunzător. Aceste drepturi au fost acordate inițial în anii 2007 și 2008 prin hotărâri judecătorești, având ca temei discriminarea, prin raționamente și interpretări legale considerate prin deciziile Curții Constituționale nr. 818 din 3 iulie 2008 și nr. 838 din 27 mai 2009. Mai mult, această problemă a coeficienților de ierarhizare specifici procurorilor DNA și DIICOT a fost avută în vedere în Decizia Curții Constituționale nr. 861 din 16 iunie 2009, precum și prin Hotărârea din 7 iulie 2011, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza Agafiței. Ulterior, prin medierea principiului egalizării, fără nicio altă analiză de fond, aceste drepturi au fost acordate magistraților în masă, indiferent de gradul profesional sau de nivelul instanței sau al parchetului unde funcționează, uneori chiar și magistraților stagiari. Se realizează, astfel, o nivelare nu pe orizontală, ci pe verticală, contrar voinței legiuitorului, care consacră în legislația salarizării în sistemul bugetar principiul ierarhizării, consacrat și în jurisprudența mai veche a Curții Constituționale. ...