Decizia CCR nr. 677/2023Punctul 65

65. În esență, Ministerul Justiției, pârât în acțiunile judecătorești în care a invocat prezenta excepție, susține că salarizarea categoriilor profesionale din care fac parte și reclamanții din aceste acțiuni trebuie să se realizeze potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. Cu alte cuvinte, salarizarea categoriilor profesionale din care fac parte reclamanții din acțiunile în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate trebuie să țină seama de nivelul instanțelor/parchetelor la care aceștia își desfășoară activitatea, și nu de coeficienții de multiplicare în funcție de care se stabilește indemnizația pentru categorii profesionale care își desfășoară activitatea la instanțe/parchete superioare, inclusiv a procurilor DNA și DIICOT. Dacă interpretarea criticată de către autorul excepției ar fi acceptată, atunci ar surveni două consecințe. În primul rând, s-ar ajunge, în mod paradoxal, la nesocotirea efectului obligatoriu al unor decizii ale Curții Constituționale care au validat soluția ca salarizarea magistraților să se realizeze în raport cu gradul instanțelor sau parchetelor în care activează, indiferent că sunt procurori, judecători sau magistrați-asistenți. În al doilea rând, salarizarea prin nerespectarea nivelului instanței/parchetului unde activează magistrații constituie o încălcare a separației puterilor în stat de către puterea judecătorească prin crearea unui nou sistem de salarizare, care reprezintă o atribuție a legiuitorului. ...