Decizia CCR nr. 674/2023Punctul 6

6. Arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a subliniat în repetate rânduri care sunt garanțiile realizării efective a accesului liber la justiție în materie contravențională (asimilată, în anumite condiții, noțiunii autonome de „acuzație în materie penală“), iar dreptul de a fi informat în cel mai scurt timp și în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației aduse, precum și dreptul de a dispune de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării contravenientului reprezintă astfel de condiții obligatorii, în conformitate cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar și cu art. 20 și 148 din Constituție. Așa fiind, autorul excepției apreciază că textul de lege criticat nu asigură exercitarea în mod efectiv a accesului liber la justiție a contravenientului și nici a dreptului la apărare. Față de toate aceste argumente, autorul excepției consideră că dispozițiile art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sunt neconstituționale în măsura în care nu sunt interpretate în sensul că textul criticat instituie o ordine de prioritate la comunicarea procesului-verbal către contravenient. De altfel, în privința existenței unei anumite succesiuni obligatorii a modalităților de comunicare prevăzute la art. 27 teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, arată că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres obligativitatea respectării de către organele abilitate a ordinii în care metodele de comunicare în cauză au fost enumerate. ...