Decizia CCR nr. 522/2023Punctul 33

33. Cu privire la aceste prevederi, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 697 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 23 februarie 2017, că sunt constituționale în măsura în care nu privesc acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei introdusă de copil. Prin această decizie (paragrafele 26-28), instanța de control constituțional a constatat că prevederile de lege criticate din Codul familiei, care stabileau că termenul de un an în care poate fi introdusă acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei începe să curgă de la data nașterii copilului, încalcă dreptul acestuia la viață privată, întrucât îl lipsește de posibilitatea de a acționa în mod conștient și voluntar, după dobândirea capacității de exercițiu depline, în vederea stabilirii filiației sale față de tată. Faptul că acțiunea în stabilirea paternității este lăsată la dispoziția exclusivă a mamei sau a reprezentantului legal al copilului îl face dependent de conduita unui terț. Aceasta deoarece în interiorul termenului stabilit de textul de lege criticat, de un an de la naștere, copilul este, prin ipoteză, în imposibilitatea biologică de a acționa. Or, stabilirea filiației față de tată, ca atribut al persoanei, ca element care configurează identitatea acesteia, nu poate fi lăsată la discreția altcuiva. În situația în care, din neglijență, din ignoranță sau chiar din rea-voință ori din cauza unei situații obiective care să constituie o piedică insurmontabilă, mama copilului sau reprezentantul legal al acestuia nu a introdus în interval de un an de la nașterea acestuia acțiunea în stabilirea paternității, copilului îi este blocată definitiv orice posibilitate ulterioară de a cere clarificarea situației sale personale prin introducerea unei acțiuni în stabilirea paternității din afara căsătoriei. ...