Decizia CCR nr. 413/2023Punctul 8

8. Se consideră că legalitatea căii de atac, impusă ca principiu de drept, nu poate să ducă la o restrângere a dreptului la acces liber la justiție al cetățeanului. Așadar, obligând justițiabilul să cunoască și să corecteze sau să cenzureze termenul de exercitare a căii de atac indicat în cuprinsul hotărârii judecătorești de către un magistrat, practic îngrădind dreptul la acces liber la justiție, calea sa de atac, deși exista scriptic în cuprinsul unei sentințe judecătorești, devine una iluzorie. Astfel, un cetățean simplu, care a primit o sentință judecătorească în al cărei conținut s-a indicat în mod greșit de către magistrat termenul de exercitare a apelului, este pus în situația în care exercită calea de atac în termenul indicat de judecător, și nu în cel legal, sancțiunea fiind respingerea căii de atac ca tardiv formulată. ...