Decizia CCR nr. 269/2023Punctul 14

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluționarea unei cauze civile se realizează ca urmare a deliberării judecătorului sau judecătorilor care compun completul de judecată și a pronunțării hotărârii judecătorești, după ce s-au închis dezbaterile în cauză. Codul de procedură civilă în vigoare stabilește că pronunțarea hotărârii se face în ziua în care au avut loc dezbaterile sau poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile [art. 396 alin. (1) ]. La deliberare iau parte numai membrii completului în fața cărora au avut loc dezbaterile. Deliberarea se realizează în secret și este actul procesual prin care completul de judecată verifică și evaluează materialul probator și procedural al cauzei, în vederea adoptării soluției ce urmează să rezolve conflictul de drept. Obiectul deliberării îl constituie chestiunile de fapt și chestiunile de drept deduse judecății. Potrivit art. 397 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecății. Ea nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu prevede altfel. Luarea hotărârii trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată [art. 398 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. Când unanimitatea nu poate fi realizată, hotărârea se ia cu majoritatea membrilor completului de judecată [art. 398 alin. (2) din Codul de procedură civilă], iar când majoritatea nu poate fi realizată, procesul se judecă în complet de divergență, constituit prin includerea în completul inițial și a unui judecător din planificarea de permanență [art. 398 alin. (3) din Codul de procedură civilă]. În situația în care, în timpul deliberării, instanța găsește că sunt necesare probe sau lămuriri noi, va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea părților [art. 400 din Codul de procedură civilă]. ...