Decizia CCR nr. 247/2023Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, și, în subsidiar, ca neîntemeiată. În principal, se arată că autorul excepției deduce neconstituționalitatea textului criticat din compararea acestuia cu alte dispoziții legale, respectiv cu prevederile art. 90 și ale art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, pe care le apreciază ca fiind contradictorii, fapt ce determină, în viziunea aceluiași autor, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a textului criticat. Or, Curtea Constituțională nu se poate pronunța cu privire la o astfel de comparație, ci doar asupra unor excepții de neconstituționalitate ce vizează raportarea dispozițiilor legale criticate la prevederile Constituției sau ale unor acte internaționale la care România este parte. În subsidiar, pe fondul excepției de neconstituționalitate, se arată că prevederile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de neconstituționalitate, excepțiile astfel invocate fiind respinse ca neîntemeiate. Se face referire la considerentele Deciziei nr. 34 din 23 ianuarie 2018 și se solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale anterior referite. ...