Decizia CCR nr. 205/2023Punctul 12

12. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Astfel, certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap pot fi contestate în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit Legii nr. 554/2004, cererile adresate instanței fiind scutite de taxa judiciară de timbru. Așadar, legea asigură persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanței judecătorești pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime. Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap este, potrivit legii, unica entitate cu atribuții în evaluarea stării de dizabilitate, în ceea ce privește încadrarea în tip și grad de handicap, întrucât Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap stabilește prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap, doar în următoarele situații: 1. ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor acțiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale și 2. ca urmare a autosesizării. Într-adevăr, nicio altă instituție, autoritate publică sau entitate, cu excepția comisiei de evaluare, nu poate efectua o expertiză de specialitate, pentru a lămuri aspecte legate de încadrarea în grad și tip de handicap, însă exclusivitatea acordată acestei comisii nu duce la încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție, întrucât dacă circumstanțele cauzei o cer, instanța de judecată poate recurge la opinia unor specialiști neutri și imparțiali, pentru lămurirea împrejurărilor de fapt. Este sarcina instanței judecătorești să realizeze propria interpretare și evaluare a faptelor pe baza informațiilor de care dispune și a probelor pe care le consideră necesare pentru soluționarea cauzei. Această situație are consecințe semnificative în cazul unui proces privind soluționarea contestației asupra deciziei de încadrare în grad și tip de handicap, fiind dincolo de orice îndoială că în vederea justei soluționări a cauzei, judecătorul cauzei trebuie să administreze toate probele relevante, care ar putea să ofere instanței de judecată suficiente temeiuri pe baza cărora să rezolve cauza. Prin urmare, dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate nu îngrădesc dreptul părților interesate la o procedură contencioasă și nu aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum și celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Faptul că, în lumina dispozițiilor legale criticate, persoanele nemulțumite de încadrarea în grad și tip de handicap pot beneficia în mod concret și efectiv de un proces echitabil pentru valorificarea drepturilor lor nu echivalează cu încălcarea dreptului persoanelor cu handicap la protecție specială. ...