Decizia CCR nr. 183/2023Punctul 13

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum este indicat în actul de sesizare a Curții Constituționale, îl reprezintă prevederile art. 38 alin. (1) și (4) și cele ale art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Cu toate acestea, din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că, în realitate, nu sunt criticate și prevederile art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. Este drept că autoarea excepției se referă în motivare la aceste prevederi, precum și la art. 10 din aceeași lege, dar referința la aceste două texte este menită doar să sprijine critica de neconstituționalitate a art. 38 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Ca atare, obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 38 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, care au următorul cuprins:

(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.[...]

(4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h) . ...