Decizia CCR nr. 37/2023Punctul 10
Punctul 10
10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, și ale art. 5 alin. (5) , ale art. 21 alin. (3) și ale art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
– Art. 101 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002: „(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: [...] d) circulația pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire.“; ...
– Art. 5 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001: „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.“; ...
– Art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.“; ...
– Art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001: „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Dispozițiile art. 236^1 și ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.“ ... ...
Sursa oficială ↗