Decizia CCR nr. 679/2022Punctul 14

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 503 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2019, paragrafele 19 și 20, Curtea a reținut că măsurile asigurătorii prevăzute de art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală constau în indisponibilizarea unor bunuri sub forma sechestrului asigurător sau a popririi asigurătorii asupra veniturilor debitorului. În aceste condiții, măsurile asigurătorii, potrivit textului de lege criticat, „rămân valabile pe toată perioada executării silite“ și, mai mult, „odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii“. Această viziune a legiuitorului a fost determinată de imperativul eficientizării procedurilor de recuperare a debitelor pe care operatorii economici le înregistrează la bugetul de stat, iar finalitatea oricărei proceduri de executare silită este recuperarea debitelor datorate, indiferent de creditorul obligației. ...