Decizia CCR nr. 648/2022Punctul 21

21. Așezarea justă a sarcinilor fiscale este un principiu structural, care constituie o garanție a principiului egalității în materie fiscală (Decizia Curții Constituționale nr. 46 din 12 februarie 2013). Este vorba, așadar, despre un concept cu ramificații multiple și cu o dependență fermă și declarată de principiul egalității în drepturi și de caracterul expres social al statului, ale cărui componente asigură conformitatea cu Constituția a normei fiscale incidente, numai dacă (i) în edictarea acesteia sunt utilizate criterii rațional-obiective, (ii) dacă sarcina fiscală este detaliată și (iii) dacă incidența normei se consumă într-o bună vecinătate și uneori subordonare față de alte principii atât constituționale, cât și fiscale. Astfel, se desprinde următoarea posibilă structură a principiului așezării juste a sarcinilor fiscale: principiu subordonat legalității, egalității, echității și justiției sociale și integrat în cadrul general al fiscalității; fiscalitatea trebuie să fie proporțională, rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie; nivelul de fiscalitate trebuie determinat conform unor criterii financiare obiective, raționale; sarcina fiscală trebuie prevăzută în detaliu, menționând în mod cumulativ și expres: baza impozabilă certă, categoria de venit, suma datorată și modul de calcul; contraprestația în cazul taxelor; principiul include un complex de condiții, printre care și capacitatea contributivă a contribuabililor. Structura identificabilă a principiului, în practica actuală a Curții Constituționale, este aceea a unui principiu subordonat legalității, egalității, echității și justiției sociale și integrat în cadrul general al fiscalității (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 6 din 25 februarie 1993, Decizia nr. 1.394 din 26 octombrie 2010, Decizia nr. 176 din 6 mai 2003). Totodată, Curtea Constituțională a stabilit că fiscalitatea trebuie să fie proporțională, rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie (Decizia nr. 3 din 6 ianuarie 1994, Decizia nr. 1.304 din 13 octombrie 2009, Decizia nr. 258 din 16 martie 2010), că nivelul de fiscalitate trebuie determinat conform unor criterii financiare obiective, raționale (Decizia nr. 106 din 11 martie 2003, Decizia nr. 142 din 8 aprilie 2003, Decizia nr. 886 din 6 iulie 2010). ...