Decizia CCR nr. 597/2022Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât elementele care stau la baza suspiciunii rezonabile că imparțialitatea procurorului este afectată nu sunt prevăzute, în mod expres, prin dispozițiile legii procesual penale, fiind, astfel, supuse unei aprecieri arbitrare. Se susține că prevederile art. 65 din Codul de procedură penală reglementează în mod diferit motivele de incompatibilitate ale judecătorului și cele ale procurorului și că „un procuror care a pronunțat soluții ce vizează fondul cauzei nu poate fi considerat imparțial în ipoteza trimiterii cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară“. Se arată că faptele de fals intelectual, atestările neadevărate ale înscrisurilor judiciare și omisiunile săvârșite de procuror trebuie să constituie elemente ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea acestuia este afectată. Se susține că, având în vedere obligațiile profesionale ale procurorului și prevederile art. 30 din Codul penal, faptele anterior menționate nu pot constitui erori materiale. Se mai arată că săvârșirea din culpă a unor astfel de fapte de către procuror denotă necunoașterea de către acesta a dosarului, aspect ce trebuie să determine înlocuirea sa cu un alt procuror. Se mai arată că dispozițiile legale criticate nu sunt în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind invocată Hotărârea din 27 septembrie 2007, pronunțată în Cauza Reiner și alții împotriva României, prin care s-a statuat că procurorul nu îndeplinește cerințele de independență ale unui magistrat. Se arată, spre exemplu, că incompatibilitatea absolută a unui judecător care a pronunțat soluții ce antamează fondul cauzei nu privește și procurorii care au exprimat anterior opinii ce vizează fondul cauzei penale. Tot ca exemplu, apreciat de autor ca privind interesul general al societății, se arată că, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, „procurorul a mai pronunțat o soluție de nepedepsire constatată ca fiind nelegală de către instanță și că, ulterior, același procuror, în baza unui alt temei de drept, dar conform acelorași criterii legale, a pronunțat o nouă soluție de nepedepsire“. Altfel spus, cu toate că „s-a antepronunțat în cauză, procurorul a soluționat/finalizat din nou urmărirea penală în același dosar, după declararea ca nelegală a soluției anterioare de nepedepsire“. Se susține că, din punct de vedere logico-juridic, legal și constituțional, la momentul întoarcerii dosarului la parchet, procurorul care anterior și-a exprimat opinia asupra fondului cauzei în faza urmăririi penale nu mai poate fi considerat imparțial, soluționarea cauzei nemaiputând fi considerată echitabilă. Se arată că, „în aceeași cauză, un alt procuror a emis două rechizitorii, iar un alt procuror a emis două soluții de nepedepsire, iar împrejurarea că soluțiile procurorului sunt supuse (doar uneori) controlului instanței nu reprezintă un motiv pentru care procurorul care s-a pronunțat asupra fondului cauzei să efectueze urmărirea penală, în aceeași cauză, în cazul reîntoarcerii dosarului la parchet“. Se arată că, spre deosebire de modalitatea de reglementare a incompatibilității procurorului, soluțiile judecătorului sunt supuse controlului judiciar, dar, cu toate acestea, el nu mai poate să realizeze acte procesuale într-o cauză în care s-a pronunțat asupra fondului. În plus, se apreciază că posibilitatea procurorului de efectuare a urmăririi penale după redeschiderea urmăririi penale, întemeiată pe considerentul că soluția pe care o va pronunța va fi supusă controlului instanței, echivalează practic cu efectuarea urmăririi penale de către un procuror care nu mai poate să fie considerat imparțial, fiind astfel inechitabil. Se arată că „aspectul că soluționarea cauzei va deveni echitabilă ulterior, prin exercitarea de către instanță a controlului asupra soluției pronunțate de procuror, afectează atât legalitatea, cât și calitatea urmăririi penale desfășurate, care sunt esențiale în oricare cauză penală“. ...