Decizia CCR nr. 507/2022Punctul 9

9. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, deși instanța de contencios constituțional nu a prevăzut în dispozitivul Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 că termenul de prescripție se întrerupe numai dacă este vorba despre acte care se comunică suspectului sau inculpatului în procesul penal, acest lucru reiese cu evidență din considerentele deciziei. Atât dispozitivul, cât și considerentele pe care se sprijină acesta au putere de lucru judecat (a se vedea, spre exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009), fiind general obligatorii și impunându-se cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept. Or, de vreme ce considerentele expuse îndeosebi în paragraful 28 și următoarele ale deciziei menționate fundamentează însăși soluția dată criticii de neconstituționalitate, rezultă, în mod evident, caracterul obligatoriu al acestora. Arată că, în paragraful 24 al Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, s-a reținut că întreruperea cursului termenului de prescripție a răspunderii penale devine eficientă, producându-și efectele, într-o manieră completă, doar în condițiile existenței unor pârghii legale de încunoștințare a persoanei în cauză cu privire la începerea unui nou termen de prescripție. Or, o astfel de procedură de aducere la cunoștință poate consta tocmai în comunicarea acelor acte efectuate în cauză, ce au ca efect curgerea unui nou termen de prescripție a răspunderii penale. ...