Decizia CCR nr. 457/2022Punctul 48

48. Autorii excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 alin. (1) și (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 41 alin. (2) privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) și (2) privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (6) referitor la delegarea legislativă, art. 124 alin. (1) -(3) privind înfăptuirea justiției, art. 125 alin. (1) referitor la statutul judecătorilor, art. 126 alin. (6) referitor la instanțele judecătorești, art. 136 alin. (1) și (5) privind proprietatea și art. 146 alin. (1) lit. d) care reglementează atribuția referitoare la excepțiile de neconstituționalitate. De asemenea, se invocă dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. Totodată, sunt invocate prevederile art. 7 din Declarația universală a drepturilor omului, ale art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale Primului Protocol la Convenție, privind protecția proprietății, și ale Protocolului nr. 12 la Convenție, privind interzicerea generală a discriminării, precum și jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. ...