Decizia CCR nr. 444/2022Punctul 14

14. Din punctul de vedere al respectării principiului configurației politice, autorul sesizării consideră că numărul limitat al membrilor unor comisii parlamentare nu poate fi invocat în scopul lipsirii unor grupuri parlamentare de dreptul de reprezentare, dimpotrivă componența numerică a comisiilor parlamentare trebuie astfel determinată încât să permită reprezentarea tuturor grupurilor parlamentare, potrivit configurației politice. Spre exemplu, în cazul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale era necesară o componență numerică de 25 de parlamentari, fapt care să permită reprezentarea cu un membru a grupului parlamentar al deputaților independenți de Dreapta. Reprezentarea acestui grup parlamentar la nivelul comisiilor parlamentare este îndreptățită de îndeplinirea tuturor rigorilor prevăzute de Regulamentul Camerei Deputaților sau de considerentele deciziilor Curții Constituționale pentru constituirea grupului parlamentar al deputaților independenți. Autorul sesizării face referire la Decizia nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010, potrivit căreia constituirea unui grup parlamentar al deputaților independenți, pe parcursul legislaturii, în temeiul dispozițiilor stabilite de Camera Deputaților prin regulamentul propriu, nu poate rămâne fără consecințe în planul raporturilor de ordin politic și organizatoric din cadrul Camerei, iar unul dintre aspectele esențiale ale rolului grupurilor parlamentare în aceste raporturi îl constituie implicarea în formarea celorlalte structuri ale Camerelor Parlamentului, prin formularea de propuneri pentru alegerea componenței birourilor permanente și a comisiilor parlamentare. Conform deciziei menționate, rezultând din uniunea voluntară a parlamentarilor, crearea grupurilor parlamentare constituie un drept, iar nu o obligație. Referindu-se la acest drept al parlamentarilor, norma regulamentară nu stabilește nicio restricție cât privește momentul exercitării acestuia. Prin urmare, nu este contrară Legii fundamentale constituirea, pe parcursul legislaturii, potrivit regulamentelor Camerelor și cu respectarea Constituției, a unui grup parlamentar care nu a existat la începutul legislaturii, cu condiția, desprinsă de asemenea din interpretarea normelor constituționale, ca pe această cale să nu fie reprezentate în Parlament partide care nu au obținut mandate la alegeri. În ceea ce privește dreptul deputaților de a se constitui ca grup al deputaților independenți, în acord cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, autorul sesizării invocă Decizia nr. 85 din 13 februarie 2019, în care Curtea a statuat că „interdicția deputaților neafiliați de a-și forma un grup parlamentar și interdicția formării unui grup parlamentar al unui partid care nu a obținut mandate în urma alegerilor derivă din principiul electiv în constituirea Parlamentului și din necesitatea de reprezentativitate izvorâtă din alegeri. Astfel, în aceste situații, nu se pune în discuție posibilitatea neîngrădită de a trece de la un grup parlamentar la altul sau afilierea la alt grup parlamentar sau posibilitatea constituirii unui nou grup parlamentar al independenților, ci, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, «este o altă problemă în cazul în care constituirea unui grup parlamentar, ca urmare a acestor renunțări, afilieri și transferuri ar avea ca efect reprezentarea în Parlament a unui partid politic care nu a reușit prin alegeri să-și trimită în Parlament niciun candidat. O asemenea situație ar fi evident contrară Constituției și mai ales acelor norme constituționale care vorbesc de partide reprezentate în Parlament»“. ...