Decizia CCR nr. 432/2022Punctul 45

45. Totodată, prin conținutul său juridic, norma cuprinsă la art. I pct. 1 din legea examinată configurează un domeniu propriu de aplicare, reprezentat de „terenurile agricole situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi și viță-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice“. Chiar dacă această categorie de terenuri reprezintă un segment din totalitatea terenurilor agricole din România situate în extravilan, asupra cărora acționează, în prezent, regimul juridic special configurat de Legea nr. 17/2014, nu se pot ignora impactul și semnificația lor deosebită atât în plan cantitativ, cât și în plan calitativ, în sensul în care scopul Legii nr. 17/2014 este, așa cum rezultă din prevederile art. 1 din această lege și din expunerea de motive ce o însoțește, acela de „evitare a fărâmițării proprietății funciare din extravilanul localităților“ (Decizia Curții Constituționale nr. 586 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 11 august 2020, paragraful 48). Prin dimensiunea lor cantitativă, aceste terenuri au capacitatea de a forma, ele singure, o parte importantă a fondului funciar din România, astfel că regulile ce configurează regimul lor juridic de înstrăinare se circumscriu și influențează regimul juridic general al proprietății, reglementat prin lege organică. ...