Decizia CCR nr. 376/2022Punctul 23

23. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 26 alin. (2) liniuța a patra din Legea nr. 50/1991 au fost modificate prin art. II pct. 12 din Legea nr. 7/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 8 ianuarie 2020, în sensul că „La articolul 26 alineatul (2) , liniuța a patra se modifică și va avea următorul cuprins: «- de la 5.000 lei la 20.000 lei, cele prevăzute la lit. b) , d) , e) și e^1);»“. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (2) a patra liniuță din Legea nr. 50/1991, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 7/2020, dispoziții potrivit cărora: Contravențiile prevăzute la alin. (1) , săvârșite de persoanele fizice sau juridice, se sancționează cu amendă după cum urmează (...) – de la 50.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. b) , d) , e) și e^1); ... ...