Decizia CCR nr. 310/2022Punctul 18

18. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, deși Protocolul de cooperare instituțională încheiat între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații nu conținea informații secrete de stat, astfel cum acestea sunt definite prin art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002, respectiv la art. 4 alin. (2) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, raportate la art. 17 din același act normativ, respectiv nu se încadrau în categoria informațiilor exceptate de la liberul acces al cetățeanului la informațiile de interes public prin dispozițiile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, însă conțineau informații a căror comunicare era obligatorie, din oficiu, conform art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, cele două instituții anterior menționate au procedat, cu rea-credință, cu încălcarea voită a dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 544/2001, la clasificarea protocolului (protocoalelor) în cauză. Se susține că, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, declasificarea informațiilor vizate era obligatorie, conform dispozițiilor art. 23 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România. Se arată, de asemenea, că dreptul de acces liber la justiție este lipsit de efectivitate, în condițiile în care instanța civilă nu se sesizează din oficiu, iar titularul său este lipsit de posibilitatea motivării exhaustive a demersului judiciar privind un act care i-a vătămat drepturile și interesele legitime, întrucât nu poate lua cunoștință de conținutul respectivului act, ca urmare a clasificării abuzive a acestuia ca secret de stat. În acest context, se susține că dispozițiile art. 17 lit. f) din Legea nr. 182/2002 nu satisfac standardele de calitate a legii, respectiv cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, acestea punând destinatarul legii în insecuritate juridică, prin crearea în privința acestuia a unei stări de incertitudine, motiv pentru care norma anterior referită este neconstituțională. ...