Decizia CCR nr. 296/2022Punctul 11

11. Se menționează faptul că audierile candidaților în Comisia juridică și în plenul Camerei Deputaților nu s-au referit la pregătirea de specialitate a candidaților, la studiile/ articolele/cărțile publicate, la manifestările științifice la care au participat, iar deputaților nu li s-a acordat ocazia să pună întrebări candidaților, sens în care se învederează Curții Constituționale să solicite stenogramele audierilor candidaților. Or, art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 arată că trebuia să aibă loc o audiere a acestora, ceea ce presupune o prezentare din partea candidatului, urmată de o sesiune de întrebări adresată de parlamentari și răspunsurile candidatului. În fapt, audierea s-a limitat la o prezentare de 3 minute a candidaților în plenul Camerei Deputaților, aspect care afectează valabilitatea actului de numire în funcție. Se menționează că, ulterior audierii în cadrul Comisiei juridice, s-a propus un singur vot „în bloc“ pentru un aviz favorabil pentru toți candidații. Reprezentanții partidului Uniunea Salvați România s-au opus și, în semn de protest, au părăsit lucrările Comisiei juridice, aspecte neconsemnate însă în raportul întocmit de această comisie. Numai în aceste condiții Comisia juridică a avizat pozitiv în unanimitate toți candidații. Prin urmare, nu mai poate fi vorba de o chestiune ce ține de oportunitatea de numire, ci de exercitarea arbitrară a prerogativei de numire, ceea ce încalcă art. 1 alin. (3) din Constituție, sens în care se face referire și la un act al Comisiei de la Veneția [Rule of Law Checklist, adoptat la 11-12 martie 2016, CDL-AD (2016) 007]. Se fac referiri și la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și se concluzionează că legătura dintre judecătorul constituțional și majoritatea care l-a numit generează multiple suspiciuni care afectează încrederea în el și în Curtea Constituțională. ...