Decizia CCR nr. 263/2022Punctul 31

31. În ceea ce privește instanța competentă să judece calea ordinară a apelului, prin Decizia nr. 868 din 14 decembrie 2021, mai sus citată, paragrafele 17-19, Curtea Constituțională a reținut că aceasta poate fi curtea de apel, curtea militară de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție, în funcție de competența legală. Potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, iar potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești: Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel, tribunale, tribunale specializate, instanțe militare, judecătorii. Curtea Constituțională a statuat că instanța judecătorească beneficiază, în mod exclusiv, de jurisdictio și imperium, respectiv de puterea de a „spune“ dreptul și de a impune executarea unor pedepse penale prin intermediul hotărârilor pronunțate, în materie penală, precum și executarea forțată a hotărârilor/a da hotărâri cu putere de executare silită, în materie civilă (Decizia nr. 480 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 1 octombrie 2018, paragraful 33). Totodată, potrivit prevederilor art. 124 alin. (3) din Constituție, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, acest principiu reprezentând garanția constituțională a „nesupunerii“ judecătorului față de o altă putere sau alte persoane ori interese, dinăuntrul sau din afara sistemului judiciar, și a „supunerii“ sale numai legii, astfel încât orice structură de subordonare sau de comandă asupra acestuia este exclusă și nu îi poate afecta independența. Noțiunea de „lege“ este folosită în sensul său larg, care include Constituția, ca Lege fundamentală, și toate celelalte acte normative, cu forță juridică echivalentă legii sau inferioară acesteia, care constituie ansamblul normativ pe care trebuie să se fundamenteze actul de justiție (Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 23 iunie 2011). Așa fiind, Curtea Constituțională a constatat că organul care soluționează calea de atac a apelului este o instanță judecătorească, ce se bucură de independență și întrunește exigențele asigurării „dreptului de apel“ (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 30 iunie 2020, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Saquetti Iglesias împotriva Spaniei). Totodată, Curtea Constituțională a observat că, în temeiul dispozițiilor art. 416 din Codul de procedură penală, apelul declarat în termen este suspensiv de executare, atât în ceea ce privește latura penală, cât și în ceea ce privește latura civilă, în afară de cazul când legea dispune altfel (a se vedea, mutatis mutandis, hotărârile din 30 octombrie 2014 și 8 octombrie 2019, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Shvydka împotriva Ucrainei și Martynyuk împotriva Rusiei). ...