Decizia CCR nr. 241/2022Punctul 29

29. În ceea ce privește art. 44 din Constituție, invocat în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate, precum și cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări (Decizia nr. 694 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 22 decembrie 2015, paragrafele 27-31). Or, dispozițiile legale criticate urmăresc protejarea unor interese publice, cu respectarea principiului proporționalității măsurii instituite. Astfel, legiuitorul a impus plata unei cauțiuni de doar 2% din valoarea estimată a contractului, cauțiune ce este și plafonată în funcție de natura contractului și care, în condițiile legii, este restituită contestatorului. Prin urmare, Curtea constată că textele criticate nu încalcă prevederile constituționale cu privire la dreptul de proprietate privată, având în vedere considerentele mai sus prezentate (a se vedea și Decizia nr. 865 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 27 mai 2020, paragraful 47). ...