Decizia CCR nr. 224/2022Punctul 36

36. În sfârșit, cu referire la critica adusă art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 12 alin. (3) și art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, se observă că, în esență, prin aceasta se solicită aplicarea celor reținute de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, paragraful 42, în sensul că prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la claritatea și previzibilitatea actelor normative. Dar, spre deosebire de norma juridică „sancționată“ de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, care făcea trimitere în mod expres la o altă normă juridică ieșită din vigoare, art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 12 alin. (3) și art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 nu fac trimitere expresă la nicio altă normă juridică și, implicit, nici la o normă ieșită din vigoare. ...