Decizia CCR nr. 210/2022Punctul 12

12. Astfel, prin Decizia nr. 252 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 14 iunie 2019, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând că sintagma „operațiuni financiare, ca acte de comerț“, deși are o formulare generică, este clară și previzibilă, întrucât înglobează toate elementele necesare pentru identificarea existenței infracțiunii, astfel că destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea acesteia și să își adapteze conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea a invocat jurisprudența sa cu privire la principiul legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, jurisprudență potrivit căreia un act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre care se numără și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și de clar pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, date fiind circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, este dificil să se redacteze legi de o precizie totală, iar o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, și Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012). ...