Decizia CCR nr. 169/2022Punctul 6

6. Menționează faptul că art. 191 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, răspunde la întrebarea „cine și de când se reține permisul de conducere în vederea suspendării“, în sensul că, „în situația în care contravenientul a săvârșit fapta pe raza altui județ decât cel care îl are în evidență, permisul de conducere se păstrează la serviciul poliției rutiere pe teritoriul căruia a fost constatată contravenția, până când șeful serviciului hotărăște asupra sancțiunii contravenționale complementare, dar nu mai mult de 15 zile de la data reținerii, după care îl trimite serviciului poliției rutiere al județului care îl are în evidență“. Învederează că toate aceste aspecte sunt în strictă legătură cu modalitatea de exercitare a plângerii contravenționale, potrivit art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prin care se prevede dreptul de a face plângere atât împotriva procesuluiverbal, cât și a sancțiunii. Or, întrucât sancțiunea complementară nu este cuprinsă în procesul-verbal de contravenție, fiind doar aplicată de către agentul constatator, autorul excepției are nelămuriri asupra modului în care petentul o poate combate, atât timp cât nu este prevăzută data când sancțiunea a fost aplicată și nici care este intervalul executării acesteia. Autorul excepției precizează că toate aceste argumente coexistă în ansamblul reglementării cuprinse în art. 111 și art. 115 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, precum și al art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în ceea ce privește obligativitatea menționării sancțiunilor într-un proces-verbal de contravenție. Precizează astfel că deși potrivit art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 este obligatoriu ca procesul-verbal de constatare a contravenției să cuprindă și indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția, totuși, în prezent, din reglementarea criticată nu reiese că este obligatoriu ca procesul-verbal să cuprindă și sancțiunea individualizată în concret. Arată că din cuprinsul art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu rezultă că lipsa mențiunii sancțiunii, fie principală, fie complementară, ar constitui caz de nulitate a procesului-verbal, astfel cum este, spre exemplu, lipsa uneia dintre mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator sau numele și prenumele contravenientului, stipulate în art. 17 din aceeași ordonanță. ...