Decizia CCR nr. 105/2022Punctul 18

18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 55 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 17 iunie 2020, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2014. Curtea observă că, în prezenta cauză, criticile de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală sunt formulate din perspectiva motivelor de neconstituționalitate examinate prin decizia menționată anterior. Așa încât, având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională cu privire la această excepție de neconstituționalitate, sunt incidente dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Întrucât sesizarea instanței constituționale prin Încheierea din 25 mai 2018, pronunțată de Tribunalul Bihor - Secția penală, a fost efectuată înainte de pronunțarea și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 55 din 4 februarie 2020 și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, Curtea urmează a respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală ca devenită inadmisibilă. ...