Decizia CCR nr. 88/2022Punctul 4

4. Se arată că legea criticată, în special art. 3-6, art. 8-10 și art. 12, încalcă obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei. Se invocă paragraful 177 din Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele conexate C-83/19, C127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, precum și anexa nr. IX pct. I (3) și (4) la actul de aderare. Se arată că printre angajamentele pe care România și le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană este demonstrarea sustenabilității și a ireversibilității progreselor în cadrul luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, ceea ce presupune întărirea instituțională a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), ale căror rezultate au fost apreciate și încurajate în numeroase rânduri în mai multe rapoarte, de către Comisia Europeană. În acest sens, autorii obiecției susțin că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (denumită în continuare Secția) a fost desființată doar formal, și nu efectiv, menținându-se elemente supuse criticilor constante aduse modului de concepere a organizării și funcționării Secției, și că noua formulă legislativă nu corespunde nevoii de specializare a procurorilor în raport cu categorii de infracțiuni. ...