Decizia CCR nr. 80/2022Punctul 31

31. Astfel, Curtea a observat că instituirea și prelungirea stării de alertă în contextul pandemiei de COVID-19 sunt reglementate în mod expres de dispozițiile art. 2, 3 și 4 din Legea nr. 55/2020. Potrivit art. 72 din acest act normativ, dispozițiile Legii nr. 55/2020 se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie, în măsura în care acestea din urmă nu contravin prevederilor acestei legi. Așa fiind, dispozițiile Legii nr. 55/2020 referitoare la declararea/ prelungirea/încetarea stării de alertă în cazul pandemiei de COVID-19 reprezintă norme speciale, derogatorii de la dreptul comun în materie, reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004. În aceste condiții, mențiunea de la art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, potrivit căreia se exclude de la aplicare procedura declarării stării de alertă reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, trebuie interpretată în sensul că inclusiv art. 4^1-art. 4^5 din aceeași ordonanță sunt excluse de la aplicare în cazul declarării sau prelungirii stării de alertă pe teritoriul României în contextul pandemiei de COVID-19. În consecință, Curtea a reținut caracterul neîntemeiat al criticii de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. ...