Decizia CCR nr. 63/2022Punctul 22

22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză, fiind pronunțată, în acest sens, Decizia nr. 638 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 14 februarie 2018. Prin decizia anterior menționată, paragrafele 14-16, instanța de contencios constituțional, respingând excepția de neconstituționalitate formulată, ca neîntemeiată, a reținut că, într-adevăr, legiuitorul nu definește în legislația penală sau în cea procesual penală sintagma „dovezi temeinice de îndreptare“, motiv pentru care aceasta nu poate fi înțeleasă altfel decât prin atribuirea sensului comun cuvintelor care o compun. Așa fiind, sensul expresiei „dovezi temeinice de îndreptare“ este acela de motive ce justifică concluzia legitimă a organelor judiciare că persoanele condamnate, în urma executării părților din pedepsele penale dispuse în privința lor, expres prevăzute prin textele criticate, au înțeles semnificația și gravitatea faptelor săvârșite și urmările acestora și și-au adaptat comportamentul la cerințele legale, aspect ce face posibilă liberarea lor condiționată, în condiții de siguranță pentru ceilalți membri ai societății. Prin urmare, Curtea a reținut că sintagma „dovezi temeinice de îndreptare“ este clară, precisă și previzibilă, permițând destinatarilor legii să își adapteze conduita la exigențele textului criticat. Pentru acest motiv, Curtea a constatat că prevederile art. 59 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal sunt în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) . ...