Decizia CCR nr. 56/2022Punctul 34

34. Redactarea art. II din legea adoptată de Camera decizională nu face referire la procese pornite anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii criticate, dar prin derogarea de la art. 24 și 25 din Codul de procedură civilă în contextul aplicării art. I din lege contestațiilor formulate și nesoluționate până la momentul intrării sale în vigoare înseamnă că realizează o diferențiere, pe de o parte, între procesele pornite înainte și după intrarea sa în vigoare și, pe de altă parte, între procesele pornite înainte de intrarea sa în vigoare în funcție de formularea sau nu a contestațiilor înainte de acest moment. Rezultă că procedura prevăzută de art. I din lege se aplică proceselor pornite anterior intrării în vigoare a legii în care contestația s-a formulat anterior intrării sale în vigoare - pentru că numai în cadrul acestora puteau fi formulate contestații încă nesoluționate la momentul de referință. Conjuncția „și“, folosită în cuprinsul art. II din lege, denotă faptul că această ipoteză de aplicare se adaugă celei clasice, proprii domeniului de reglementare al art. I din lege (respectiv proceselor pornite ulterior publicării legii - facta futura). Prin urmare, art. I din lege se referă la procesele care vor fi pornite și în care se va formula contestație (facta futura), iar art. II completează sfera de aplicare a art. I din lege cu o nouă ipoteză, respectiv aplicarea legii de procedură noi pentru procesele începute înainte de intrarea în vigoare a legii în care au fost formulate contestații, dar care încă nu au fost soluționate (facta pendentia). ...