Decizia CCR nr. 54/2022Punctul 6

6. O altă critică de neconstituționalitate vizează modificarea art. 28 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 407/2006, noua prevedere scurtând stagiul de pregătire a candidatului la obținerea permisului permanent de vânătoare, de la perioada de 1 an la o perioadă de numai șase luni. Autorii sesizării susțin că „timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu reprezintă o garanție suficientă (în contextul existenței acestei probleme și în situația stagiului de 1 an) că le va permite acestora să fie apți să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna și speciile care se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice, nici în acest moment nesolicitându-se vreo pregătire de specialitate a pretendenților la titlul de vânător. Neconstituționalitatea modificărilor derivă din faptul că un proaspăt vânător poate ieși la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoștințe de bază referitoare la identificarea acestei specii, în condițiile în care în România există, spre exemplu: ciocârlii de câmp, ciocârlii de Bărăgan, ciocârlii de pădure, ciocârlan și ciocârlii de stol. Toate aceste specii sunt foarte asemănătoare, însă doar una poate fi vânată: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis)“. Așadar, reducerea perioadei de stagiu a solicitantului permisului de vânătoare este nefundamentată din perspectiva principiului utilizării raționale a speciilor aparținând faunei de interes cinegetic, întrucât sporește riscul de confuzie între speciile de păsări vânate, care reprezintă un aspect de incompatibilitate a vânătorii cu principiile utilizării durabile/raționale, în expunerea de motive a legii neexistând nicio justificare în acest sens. Autorii sesizării fac referire la Cauza C-435/92, în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a subliniat „riscul ca anumite specii pentru care sezonul de vânătoare s-a încheiat deja să fie supuse unei sărăciri indirecte, ca urmare a confuziei cu speciile pentru care vânătoarea este încă autorizată“, precum și la dispozițiile art. 7 alin. (4) din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva „Păsări“), care au ca scop prevenirea expunerii unor specii riscului de a fi decimate ca urmare a vânării lor în timpul perioadei de migrație prenupțială, sens în care s-a solicitat statelor membre să adopte toate măsurile necesare pentru a preveni vânătoarea în respectiva perioadă. ...