Decizia CCR nr. 54/2022Punctul 72

72. Opțiunea pentru un anumit sistem de cote de recoltă intră în marja de apreciere a legiuitorului național și se bazează pe practicile celorlalte țări membre ale UE. Astfel cum a arătat Federația Asociațiilor de Vânătoare și Conservare a Faunei Sălbatice din Comunitatea Europeană - F.A.C.E. (asociație internațională neguvernamentală care reprezintă asociațiile naționale de vânători din state membre ale UE și din state membre afiliate) cu referire la modul de reglementare a cotelor de vânătoare privind păsările migratoare în țările europene, „în practica europeană astfel de cote nu sunt de obicei exprimate ca un număr total maxim de indivizi care pot fi recoltați la nivel național, ci mai degrabă prin stabilirea unor limitări precum ajustarea duratei sezonului de vânătoare sau ajustarea numărului de păsări care pot fi vânate pe zi/sezon/vânător, care duc la creșterea sau scăderea recoltei“. Altfel spus, legiuitorul național are obligația de a stabili o serie de limitări ale modului de exploatare prin vânătoare a fondului cinegetic, precum: reglementarea speciilor pentru care este admisă vânătoarea, a perioadelor/sezoanelor de vânătoare sau a cotelor de recoltă, fiecare stat putând avea o abordare proprie cu privire la diferitele specii de vânat, în acord cu legislația europeană în materie care prevede „menținerea populației din speciile respective la un nivel satisfăcător“. Toate aceste limitări, deci și cota de recoltă, indiferent de modul în care este stabilită, sunt menite să asigure predictibilitatea impactului vânătorii asupra efectivelor speciilor vânate, dând expresie caracterului preventiv obligatoriu, inerent oricărei măsuri de protecție a mediului și de utilizare durabilă a biodiversității. ...