Decizia CCR nr. 12/2022Punctul 24

24. Referitor la această critică, Curtea reține că prevederile constituționale invocate de autoarea excepției au în vedere condițiile necesare emiterii de către Guvern a ordonanțelor simple și nu se referă la ordonanțele de urgență, ale căror condiții de adoptare sunt reglementate în art. 115 alin. (4) -(8) din Constituție. Potrivit acestor din urmă prevederi constituționale, aprobarea sau respingerea ordonanței de urgență se realizează printr-o lege ulterioară. În acest sens, prevederile constituționale ale art. 115 alin. (5) prevăd că „Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată și se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgență.“ În alin. (7) al aceluiași articol constituțional se menționează că „Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3) .“ ...