Decizia CCR nr. 14/2022Punctul 11

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, așa cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1042 din 6 noiembrie 2020. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, critica de neconstituționalitate vizează art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, respectiv neconstituționalitatea modului în care acest articol modifică dispozițiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. Prin urmare, Curtea urmează să rețină ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, care au următoarea redactare: Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 13, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă; ... ... ...