Decizia CCR nr. 871/2021Punctul 20

20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: (1) Dispozițiile art. 88^1 alin. (6) și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 21. Ulterior sesizării în prezenta cauză, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 19 august 2020, a admis excepția de neconstituționalitate ridicată într-o altă cauză și a constatat că dispozițiile art. 88^1 alin. (6) și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale. ... 22. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, mai sus menționată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, Curtea propune respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^1 alin. (6) și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ca devenită inadmisibilă. ... (2) Dispozițiile art. 88^2 alin. (3) , art. 88^3, art. 88^4, art. 88^5 și art. 88^8 alin. (1) lit. a) -c) și e) și alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară 23. Curtea a mai examinat aceste dispoziții legale prin raportare la art. 1 alin. (3) , art. 16, art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (4) din Constituție și față de critici similare. ... 24. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 390 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 22 iunie 2021, Curtea a realizat o sinteză a jurisprudenței sale vizând și dispozițiile legale mai sus menționate, conchizând, pentru argumentele acolo reținute, că susținerile și criticile formulate sunt neîntemeiate. ... 25. Curtea a examinat mai întâi evoluția cadrului normativ cu privire la S.I.I.J., reținând că această secție a fost înființată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018. Potrivit art. III alin. (1) din lege, secția urma să devină operațională în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii, respectiv la data de 23 octombrie 2018. Înainte de promulgarea legii, au fost formulate obiecții de neconstituționalitate, care au fost soluționate prin Decizia Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018. Prin soluția pronunțată de Curte, au fost admise mai multe critici și s-a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții legale. Ca urmare a deciziei Curții Constituționale, în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituție, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 a fost trimisă la Parlament în vederea reexaminării dispozițiilor declarate neconstituționale și punerii lor de acord cu decizia instanței constituționale. Legea rezultată în urma reexaminării a fost supusă unui nou control de constituționalitate soluționat prin Decizia Curții Constituționale nr. 250 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018. Prin soluția pronunțată de Curte au fost respinse criticile și s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004, care a fost promulgată și a intrat în vigoare. ... 26. La data de 10 octombrie 2018, având în vedere că autoritatea competentă - Consiliul Suprem al Magistraturii (C.S.M.) - nu a finalizat procedura de operaționalizare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (S.I.I.J.), Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 90/2018 prin care a dispus o procedură derogatorie de la normele legale în vigoare, dar cu caracter provizoriu, având ca scop numirea temporară/provizorie a procurorului-șef, a procurorului-șef adjunct și a cel puțin unei treimi din procurorii secției. Adoptarea acestor măsuri a avut ca finalitate operaționalizarea secției în termenul stabilit de legea prin care fusese înființată structura de parchet. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 a fost criticată la Curtea Constituțională, prin intermediul legii de aprobare adoptate de Parlament, prin Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, Curtea constatând constituționalitatea actelor normative în raport cu criticile formulate. ... 27. Ulterior, dispozițiile art. 88^1-88^9 (secțiunea a 2^1-a - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție) din Legea nr. 304/2004 au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019. Cu privire la aceste modificări, prin Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a respins unele critici de neconstituționalitate, însă a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 88^1 alin. (6) , care prevedeau că prin sintagma „procurorul ierarhic superior“ în cazul infracțiunilor de competența S.I.I.J. se înțelege procurorul-șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia, și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d) , care prevedeau, printre atribuțiile S.I.I.J., exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării sale, stabilind că acestea contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la claritatea și previzibilitatea normei, precum și în art. 131 alin. (1) și în art. 132 alin. (1) cu referire la principiul legalității și al controlului ierarhic în virtutea cărora funcționează Ministerul Public. ... 28. În acest sens Curtea a reținut, de altfel, și distincția în privința respingerii ca devenită inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. ... 29. Cât privește criticile referitoare la încălcarea prin celelalte dispoziții din Legea nr. 304/2004 criticate a prevederilor art. 1 alin. (3) , în corelație și cu cele ale art. 16 din Legea fundamentală și cu cele referitoare la rolul Ministerului Public și statutul procurorilor, cuprinse în art. 131 și 132, Curtea Constituțională a realizat o amplă analiză în Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, precitată, reluând și considerentele incidente din jurisprudența în materie. ... 30. Astfel, la paragraful 56 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, constatând că înființarea S.I.I.J. la nivelul celui mai înalt parchet național are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigație, și constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului, Curtea a reținut că „se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați“. Curtea a respins critica potrivit căreia reglementarea nu are la bază un criteriu obiectiv și rațional și reprezintă o măsură discriminatorie, „întrucât înființarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competență materială (D.N.A. sau D.I.I.C.O.T.) sau personală (S.I.I.J.) constituie expresia opțiunii legiuitorului, care, în funcție de necesitatea prevenirii și combaterii anumitor fenomene infracționale, decide cu privire la oportunitatea reglementării acestora. Curtea constată că, în considerarea unor valori și principii constituționale, aparține competenței legiuitorului ordinar dreptul de a adopta norme care să dea conținut Legii fundamentale“. Curtea a făcut trimitere și la Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, în care a reținut că dispozițiile constituționale potrivit cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii „nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituționale obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existența statului de drept, prevăzut prin art. 1 alin. (3) din Constituție“. Curtea a mai reținut că „în contextul normativ constituțional și legal în vigoare, stabilind competența P.Î.C.C.J. de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de «judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai C.S.M.», dispozițiile criticate completează competența P.Î.C.C.J. de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare, curți de apel și Curtea Militară de Apel și procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe.“ ... 31. Curtea Constituțională a mai constatat că din conținutul normativ al legii rezultă aspectele ce vizează „buna administrare a justiției“: pe de o parte, crearea unei structuri specializate de investigare care să asigure o practică unitară cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați și, pe de altă parte, reglementarea unei forme adecvate de protecție a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor prin sesizări/denunțuri arbitrare (paragraful 57 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). ... 32. De asemenea, cu referire la respectarea dispozițiilor constituționale care consacră rolul Ministerului Public și statutul procurorilor, deopotrivă invocate și în cauza soluționată prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, Curtea a reținut, în ceea ce privește caracterul derogator al reglementării (sub aspectul numirii procurorului-șef de secție, delegării sau detașării procurorilor în această secție) de la principiul separării carierelor consacrat de dispozițiile Legii nr. 303/2004 referitoare la statutul procurorilor, că opțiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul actului normativ prin care se înființează noua structură de parchet acele norme de drept care prezintă caracter de specificitate nu afectează constituționalitatea acestei din urmă legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constituțională, iar toate celelalte elemente care vizează statutul procurorului rămân pe deplin aplicabile procurorilor S.I.I.J. Astfel, în ceea ce privește modul de reglementare a instituției procurorului-șef al S.I.I.J. sub aspectul respectării principiului controlului ierarhic, având în vedere că S.I.I.J. este o structură specializată din cadrul P.Î.C.C.J., Curtea a reținut deja că procurorul-șef al acestei secții este subordonat ierarhic procurorului general al P.Î.C.C.J. (paragraful 58 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). Pentru aceleași considerente, aplicabile mutatis mutandis, nu pot fi reținute nici criticile formulate în prezenta cauză referitoare la încălcarea principiului imparțialității prin modul în care este consacrată procedura de numire a procurorilor S.I.I.J. ... 33. Considerațiile enunțate în prezenta cauză referitoare la pretinsa lipsă de imparțialitate a procurorilor S.I.I.J. determinată de numirea acestora pe o perioadă determinată sunt lipsite de fundament juridic. Potrivit art. 88^6 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, procurorul poate cere continuarea activității în cadrul S.I.I.J. pe o nouă perioadă de 3 ani, fără a depăși în total 9 ani de activitate în cadrul acesteia. La data încetării activității în cadrul secției, procurorul revine la parchetul de unde provine, redobândindu-și gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare anterioare sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul secției [art. 88^6 alin. (3) și (4) din Legea nr. 304/2004], fiind, așadar, valorificată activitatea desfășurată în această perioadă, fără a se aduce atingere în vreun fel statutului funcției de procuror dobândită în condițiile legii. ... 34. Referitor la susținerea că S.I.I.J. ar putea fi percepută ca un instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, fapt ce ar putea conduce la o aparentă lipsă de independență sau de imparțialitate a acestor judecători, Curtea Constituțională a analizat în jurisprudența sa o serie de elemente circumscrise acestei afirmații, reținând că „potrivit dispozițiilor art. 305 alin. (1) din Codul de procedură penală, normă cu caracter general în materia începerii urmăririi penale în România, «Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut». Cu privire la aceste dispoziții legale, în jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că reglementarea etapei urmăririi penale in rem reprezintă o garanție a caracterului echitabil al efectuării urmăririi penale, prin asigurarea desfășurării oricărui act de cercetare penală într-un cadru procesual, precum și a faptului că nicio persoană nu este pusă sub acuzație în lipsa unor indicii rezonabile că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, care să rezulte din date sau probe administrate de către organele judiciare“. În acest sens, Curtea a observat că „norma procesual penală prevede că procurorul este obligat ca, atunci când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege, să dispună începerea urmăririi penale, astfel că norma nu poate fi interpretată în sensul că lasă la aprecierea procurorului deschiderea procedurii de investigare, iar aceasta are o aplicabilitate generală indiferent de calitatea celui împotriva căruia este formulată o sesizare penală și indiferent de organul de urmărire penală care realizează investigația“ (paragraful 60 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). ... 35. Curtea a mai reținut că „investigarea unor categorii diferite de persoane în cadrul aceluiași dosar al S.I.I.J. nu poate confirma prin ea însăși realizarea riscului de presiune politică. Codul de procedură penală român prevede, de exemplu, urmărirea penală și judecarea unor persoane fără vreo calitate specială de către parchete, respectiv de către instanțe superioare în grad celor cărora le-ar reveni competența după materie, atunci când în aceeași cauză sunt implicate persoane a căror calitate specială atrage o anumită competență. Normele de prorogare a competenței unui organ judiciar, care extind, în mod excepțional, competența unor organe judiciare, au la bază rațiuni de bună administrare a justiției și au în vedere faptul că efectuarea urmăririi penale de către același parchet față de toți participanții este de natură să asigure continuitate, eficiență și celeritate activității de urmărire penală, evitându-se, astfel, soluțiile contradictorii care ar putea apărea în ipoteza în care competența de urmărire ar fi împărțită între diferite structuri de parchet, fiind o premisă a realizării actului de justiție într-un termen rezonabil și în mod echitabil.“ (paragraful 61 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). ... 36. Cu privire la efectele pe care înființarea acestei secții le are asupra competenței altor structuri de parchet, în sensul diminuării acesteia în ceea ce privește cercetarea infracțiunilor comise de către judecători, procurori, respectiv de către membrii C.S.M., precum și a celor comise de alte persoane alături de magistrați, Curtea a apreciat că „opțiunea legiuitorului corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și nu constituie o problemă de constituționalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională (a se vedea Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020).“ (paragraful 62 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). ... 37. Referitor la instituirea unor reguli de competență după calitatea persoanei, Curtea Constituțională a constatat că aceasta „nu îngrădește dreptul persoanelor de a se adresa instanțelor judecătorești și de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, condiții care sunt asigurate și în situația judecării cauzelor în primă instanță de către curțile de apel (a se vedea Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020).“ (paragraful 72 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). ... 38. În prezenta cauză se invocă, de asemenea, numărul redus de procurori ai S.I.I.J., cu efecte în privința modului de soluționare a cauzelor de competența acesteia, critică ce se regăsește deopotrivă și în precedentul soluționat prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021. Cu acel prilej, respingând criticile de neconstituționalitate, Curtea a reținut că, „în vederea operaționalizării S.I.I.J., legiuitorul a prevăzut în art. II alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 că, «în termen de 5 zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asigură resursele umane și materiale necesare funcționării acesteia, inclusiv personalul auxiliar de specialitate, ofițeri și agenți de poliție judiciară, specialiști și alte categorii de personal»“. Cu privire la numărul de procurori încadrați în secție, art. 88^2 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 prevede că „Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție funcționează cu un număr de 15 posturi de procuror“, iar la alin. (4) se prevede posibilitatea ca numărul de posturi să poată fi modificat, „în funcție de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la solicitarea procurorului-șef secție, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii“. Cu privire la „experiența necesară pentru efectuarea unor anchete în cauze complexe“, Curtea a reținut că prevederile art. 88^5 alin. (3) stabilesc, printre condițiile de participare la concursul pentru numirea în cadrul S.I.I.J., ca procurorii să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel și să aibă o vechime efectivă de cel puțin 18 ani în funcția de procuror (paragraful 74 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). ... 39. Toate aceste considerente își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, în care sunt formulate critici de neconstituționalitate similare, ce pun în discuție un pretins statut diferit al procurorilor din cadrul S.I.I.J., ce ar crea impresia că „nu reprezintă interesele generale ale societății“ și nu apără drepturile și interesele cetățenilor, precum și faptul că noua structură va servi ca instrument de intimidare și presiune asupra judecătorilor și procurorilor. ... (3) Dispozițiile art. II alin. (1) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție 40. Așa cum Curtea a observat în cauza soluționată prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021 (paragraful 89), actul normativ menționat (dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018) a reglementat o procedură derogatorie de la art. 88^3-88^5 din Legea nr. 304/2004, care a permis operaționalizarea secției în termenul stabilit de lege. Având în vedere caracterul temporar al reglementării, care a vizat numirea provizorie a procurorului-șef, a procurorului-șef adjunct și a cel puțin unei treimi din procurorii secției, s-a constatat că aceasta nu are legătură cu soluționarea cauzei în care a fost invocată excepția, considerente deplin valabile și în prezenta cauză, de natură să susțină respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate cu acest obiect. ... 41. De altfel, se observă că în privința art. II alin. (1) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 nu sunt formulate critici distincte, care să vizeze propriu-zis operaționalizarea S.I.I.J., acestea fiind invocate în contextul criticilor punctuale formulate cu privire la o serie de texte ale Legii nr. 304/2004 referitoare la organizarea și funcționarea S.I.I.J. și pentru a susține afirmația generală potrivit căreia întreaga reglementare a acestei secții este neconstituțională. ... ...